Psihologia șoferului — de ce conducem așa cum conducem?

De ce conducem imprudent?

În fiecare an, aproximativ 2 000 de oameni mor pe drumurile din Polonia. Statisticile arată că 94% dintre accidentele rutiere au cauze umane — erorile, încălcările regulilor sau neatenția șoferilor. Dar de ce cunoaștem atât de bine regulile și totuși le încălcăm?

Răspunsul ține de psihologie.

Trei tipuri de comportament la volan (DBQ)

În 1990, James Reason și echipa lui (da, același Reason de la modelul „cașcavalului elvețian” din managementul siguranței) au creat Driver Behaviour Questionnaire (DBQ) — un chestionar care este și astăzi standardul în cercetările de psihologia traficului.

DBQ identifică trei categorii de comportament:

1. Erorile

Greșeli neintenționate, involuntare, care apar din cauza:

• Evaluării greșite a situației (de exemplu, o estimare greșită a vitezei)
• Limitelor percepției (de exemplu, nu observi un pieton)
• Supraîncărcării atenției

Exemple: să ieși în fața unui vehicul care vine din sens opus, să frânezi prea brusc pe o suprafață alunecoasă.

Erorile sunt un semn al unor probleme de abilități sau de condiții, nu al unei intenții rele.

2. Încălcările

Nerespectarea deliberată a regulilor sau a normelor de condus în siguranță:

• Încălcări obișnuite: viteza excesivă, depășirea acolo unde e interzis
• Încălcări agresive: mersul „în bara” celui din față, forțarea trecerii
• Încălcări grave: condusul sub influența alcoolului, folosirea telefonului la volan

Încălcările sunt decizii. Ele provin din:

• Încrederea excesivă („mie nu mi se poate întâmpla”)
• Optimismul nerealist („conduc mai bine decât alții”)
• Presiunea timpului
• Normele sociale („toată lumea conduce așa”)

3. Scăpările

Lapsusuri de atenție și de memorie:

• Uiți să te uiți în oglinzi
• „Condusul pe pilot automat” — nu-ți amintești porțiunea pe care tocmai ai parcurs-o
• Iei ieșirea greșită din sensul giratoriu sau banda greșită
• Ațipești la volan

Scăpările sunt tipice pentru persoanele obosite sau distrase și pentru șoferii care conduc din rutină pe trasee cunoscute.

De ce credem că conducem mai bine decât alții?

Studii clasice din anii 1980 au arătat că 80–90% dintre șoferi se consideră peste medie — ceea ce este imposibil din punct de vedere statistic. Acest efect, numit superioritate iluzorie (efectul „mai bun decât media”), face ca:

• Să subestimăm riscul propriului stil de condus
• Să nu ne vedem propriile încălcări ca pe o încălcare „adevărată” a legii
• Să credem că ceilalți sunt problema pe drumuri

Ajută tehnicile de condus defensiv?

Cercetările confirmă că instruirea în condus defensiv reduce numărul de accidente cu 20–40%, dar numai dacă:

• Acoperă nu doar abilitățile, ci și schimbarea atitudinilor
• Este combinată cu feedback (de exemplu, monitorizare telematică)
• Se repetă regulat (nu un curs unic)

Profilul șoferului riscant

DBQ și studiile pe zeci de mii de șoferi arată că stilul de condus riscant este mai frecvent la:

• Bărbații sub 30 de ani
• Persoanele cu un nivel ridicat de căutare a senzațiilor
• Persoanele cu tendințe narcisice și impulsive
• Șoferii aflați la muncă (sub presiunea timpului)

Măsoară-ți stilul de condus

Testul nostru de comportament la volan (DBQ), bazat pe clasicul Driver Behaviour Questionnaire al lui Reason, îți măsoară profilul de erori, încălcări și scăpări. 20 de întrebări, rezultate imediate. Gratuit. Anonim.

Să-ți cunoști propriile tendințe este primul pas spre un condus mai sigur.