Salt la conținut
Stare de bine2026-02-01 · 5 min

Scala Rosenberg — cum îți interpretezi scorul la stima de sine?

Scala de stimă de sine Rosenberg este standardul de aur pentru măsurarea valorii personale. Află ce înseamnă scorurile de la 0 la 30 și când să cauți sprijin.

Ce este Scala de stimă de sine Rosenberg?

Morris Rosenberg și-a creat scala în 1965, în timpul unor cercetări despre stima de sine a adolescenților. Astăzi este cea mai folosită măsură a stimei de sine din lume — tradusă în peste 30 de limbi și folosită în zeci de mii de studii.

Scala cuprinde doar 10 afirmații, evaluate pe o scală în patru trepte, de la „total în dezacord” la „total de acord” (0–3 puncte fiecare). Cinci itemi sunt formulați pozitiv (de ex. „Am o atitudine pozitivă față de mine”), cinci negativ (de ex. „Uneori cred că nu sunt bun/ă de nimic”).

Interpretarea scorului

Scorul total variază între 0 și 30 de puncte. O împărțire tipică:

ScorInterpretare
26–30Stimă de sine ridicată — un sentiment sănătos al propriei valori
15–25Stimă de sine medie — în limite normale
0–14Stimă de sine scăzută — merită să-ți examinezi convingerile despre tine; ia în calcul să consulți un specialist

Notă: Scala măsoară stima de sine globală — un sentiment general al propriei valori, indiferent de context. Scorul tău poate varia în funcție de situația de viață în care te afli.

Ce nu este stima de sine

Adesea confundăm stima de sine cu:

  • Narcisismul — un sentiment ridicat al propriei valori nu înseamnă egocentrism
  • Încrederea în sine — poți fi timid/ă și totuși să ai o stimă de sine sănătoasă
  • O trăsătură fixă — stima de sine se schimbă ca răspuns la evenimentele vieții

Ce influențează stima de sine?

Cercetările indică câțiva factori-cheie:

Factori care cresc stima de sine:

  • Relații apropiate, de sprijin
  • Atingerea obiectivelor și sentimentul de competență
  • Coerența dintre valorile și acțiunile tale
  • Activitatea fizică regulată

Factori care scad stima de sine:

  • Critica negativă (mai ales în copilăria timpurie)
  • Comparația cu ceilalți (mai ales pe rețelele sociale)
  • Perfecționismul și frica de eșec
  • Izolarea socială

Când devine stima de sine scăzută o problemă?

Stima de sine scăzută nu este un diagnostic — este un semnal. Poate fi un simptom al depresiei, al anxietății sau al unei traume. Dacă scorul tău este sub 15 și de mult timp îți vine greu să funcționezi în viața de zi cu zi, ia în calcul o discuție cu un psiholog sau un psihiatru.

Linie de sprijin emoțional în Regatul Unit/UE: 116 123 (gratuit, 24/7). În SUA, sună sau trimite SMS la 988.

Se poate îmbunătăți stima de sine?

Da — și există dovezi științifice pentru asta. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia schemelor și terapia prin acceptare și angajament (ACT) și-au demonstrat efectul asupra stimei de sine. Contează însă abordarea: nu e vorba atât de „gândire pozitivă”, cât de construirea unei atitudini realiste și acceptante față de tine.

Distribuie rezultatele

Fă testul gratuit

Rezultate imediate. Fără înregistrare. Metodologie științifică de încredere.

Începe testul →