Gândirea creativă: ce îți pot spune o cărămidă, o agrafă și 20 de afirmații

Ia o cărămidă obișnuită și enumeră tot la ce ar putea fi folosită. Cei mai mulți încep cu zidirea unui perete, apoi un opritor de ușă, apoi un prespapier și încetinesc după cinci sau șase idei. Câțiva continuă: o treaptă, o armă, un pisălog pentru mirodenii, o sursă de căldură învelită într-un prosop. Sarcini ca aceasta sunt folosite pentru a studia creativitatea de peste șaptezeci de ani.

Testul nostru, Evaluarea gândirii creative, nu-ți cere să enumeri utilizări ale unei cărămizi. Te întreabă cum gândești și acționezi de obicei când e nevoie de idei. Diferența contează pentru felul în care îți citești rezultatul.

Gândirea divergentă și cum o testează cercetătorii

În 1950, psihologul J. P. Guilford și-a folosit discursul de președinte al Asociației Americane de Psihologie pentru a susține că psihologia neglijase creativitatea. Mai târziu a separat gândirea convergentă, care găsește unicul răspuns corect, de gândirea divergentă, care produce multe răspunsuri posibile la o întrebare deschisă. Sarcina utilizărilor neobișnuite este una dintre metodele lui de a măsura al doilea tip.

E. Paul Torrance a continuat această muncă. Testele sale de gândire creativă, publicate prima dată în 1966, le dau oamenilor sarcini scurte verbale și de desen și punctează răspunsurile după fluiditate (câte idei), flexibilitate (câte tipuri diferite de idei), originalitate (cât de rare sunt ideile) și elaborare (câte detalii au). Acestea sunt teste de performanță, în care cineva numără și evaluează ce ai produs efectiv.

Ce întreabă testul nostru

Testul nostru are 20 de afirmații, câte cinci pentru fiecare dintre cele patru părți: Deschidere la idei, Flexibilitatea gândirii, Imaginație și explorare și Asumarea riscului creativ. Evaluezi fiecare afirmație pe o scală în cinci trepte, de la „total în dezacord” la „total de acord”.

Printre exemple se numără „Vin des cu soluții neconvenționale la probleme.” și „Aș prefera să risc un eșec decât să nu încerc niciodată.” Patru afirmații se punctează invers, de exemplu „Îmi vine greu să mă răzgândesc după ce am luat o decizie.” și „Mă îngrijorează criticile la adresa ideilor mele creative.” Dacă ești de acord cu ele, scorul tău la partea respectivă scade.

Am scris noi cele 20 de afirmații, inspirați de munca lui Guilford și Torrance. Testele lor măsoară ce produci, iar al nostru întreabă cum te vezi, deci este un instrument de autoreflecție, nu un chestionar validat.

Atitudinea nu e același lucru cu rezultatul

O autoevaluare îți spune ceva despre obiceiurile și încrederea ta, nu despre calitatea ideilor tale. Unii oameni care se consideră foarte creativi produc idei obișnuite la o sarcină contra cronometru, iar unii care se evaluează modest produc idei surprinzătoare.

Atitudinile contează totuși. În 1987, Robert McCrae a constatat că oamenii cu un nivel ridicat de deschidere către experiență, una dintre trăsăturile Big Five, tindeau să se descurce mai bine și la sarcinile de gândire divergentă. Disponibilitatea de a încerca idei ciudate, de a tolera incertitudinea și de a căuta mai departe după primul răspuns face un rezultat original mai probabil, chiar dacă nu îl garantează.

Cum îți citești scorurile

Privește separat cele patru părți, pentru că un singur total ascunde tiparul. Un scor mare la Deschidere și unul mic la Asumarea riscului sunt o combinație frecventă: ai idei, dar le păstrezi pentru tine, adesea din cauza felului în care ar putea reacționa ceilalți. În acest caz, pasul util e mic și practic, de exemplu să împărtășești o idee neșlefuită într-o ședință sau cu un prieten înainte să ți se pară terminată.

Un scor mic la Flexibilitate se vede adesea prin rămânerea la prima soluție. Încearcă exercițiul cu cărămida pe o problemă reală: scrie zece abordări posibile înainte să judeci vreuna dintre ele. Judecata vine după listă, nu în timpul ei.

Dacă vrei să vezi cum se încadrează creativitatea în personalitatea ta în ansamblu, încearcă testul de deschidere către experiență sau citește despre cum îți influențează mentalitatea învățarea și efortul.