Raționamentul spațial: cum rotești forme în minte și ce poate arăta testul nostru

Încerci să treci o canapea printr-o ușă și, înainte s-o ridici, ți-o imaginezi înclinată, pusă pe capăt și strecurată oblic prin toc. Sau citești o hartă și îți dai seama încotro s-o iei fără să rotești harta. În ambele cazuri muți obiecte în minte, nu în lume.

Psihologii numesc asta raționament spațial: capacitatea de a-ți imagina obiecte, de a le roti, de a le plia și de a ține evidența locului în care se află lucrurile. Testul nostru de raționament spațial verifică trei părți ale lui în 15 întrebări.

Experimentul care a măsurat rotația mentală

În 1971, Roger Shepard și Jacqueline Metzler le-au arătat oamenilor perechi de desene cu forme tridimensionale din cuburi și i-au întrebat dacă cele două erau același obiect rotit sau două obiecte diferite. Timpul de care oamenii aveau nevoie creștea constant odată cu unghiul dintre cele două forme. O formă rotită mai mult cerea mai mult timp, ca și cum oamenii ar fi rotit o imagine mentală cu o viteză destul de constantă.

Rezultatul a făcut din rotația mentală una dintre cele mai studiate sarcini din psihologie. În 1978, Steven Vandenberg și Allan Kuse au transformat-o într-un test creion-hârtie, Mental Rotations Test, iar în 1993 John Carroll, după ce a reanalizat un volum mare de date din teste de aptitudini, a inclus procesarea vizuală și spațială printre aptitudinile largi care alcătuiesc inteligența umană.

Ce întreabă testul nostru

Testul are trei părți cu câte cinci întrebări, iar fiecare întrebare are patru variante de răspuns, dintre care una corectă.

Rotația mentală întreabă cum arată o formă, o literă sau o cifră după ce e rotită. De exemplu: „Un pătrat este rotit cu 90° în sensul acelor de ceasornic. Ce descriere corespunde rezultatului?”

Vizualizarea spațială îți cere să transformi forme în minte: să numeri pătratele care rămân după ce unul e decupat, să pliezi un triunghi de-a lungul axei sau să afli de câte culori are nevoie un cub.

Memoria spațială îți cere să ții minte o dispunere și s-o folosești. O întrebare sună așa: „Pe o hartă: școala este la nord de parc, iar magazinul este la est de școală. În ce direcție față de parc se află magazinul?”

Toate întrebările sunt text. Formele sunt descrise prin cuvinte și simboluri, nu desenate, așa că citirea atentă face parte din sarcină. La întrebările de memorie informația rămâne pe ecran, deci ele testează mai mult dacă poți construi și folosi o dispunere mentală decât dacă ți-o poți aminti mai târziu.

Am scris noi cele 15 întrebări, inspirați de munca lui Shepard și Metzler, a lui Vandenberg și Kuse și a lui Carroll. Testul nu a fost validat și nu are norme. Rezultatul tău arată la câte întrebări ai răspuns corect în fiecare parte. Nu este un scor IQ și nu te poate compara cu populația.

Se pot antrena abilitățile spațiale?

Abilitățile spațiale răspund bine la exersare. În 2013, David Uttal și colegii săi au trecut în revistă peste două sute de studii de antrenament și au constatat că exersarea îmbunătățea performanța spațială, că progresul se menținea în timp și că se transfera la unele sarcini care nu fuseseră antrenate direct. Abilitatea contează și în afara testelor. În 2009, Jonathan Wai, David Lubinski și Camilla Benbow au urmărit grupuri mari de elevi americani și au constatat că aptitudinea spațială din adolescență prezicea realizările ulterioare în științe, tehnologie, inginerie și matematică, dincolo de ce preziceau deja scorurile verbale și cele la matematică.

Cum îți citești scorul

Cu cinci întrebări pe parte, o singură greșeală schimbă vizibil scorul acelei părți. Înainte să tragi concluzii, uită-te la întrebările la care ai greșit. O greșeală de rotație ține adesea de direcție (în sensul acelor de ceasornic sau invers), iar o greșeală de vizualizare vine adesea dintr-un detaliu al întrebării citit prea repede.

Aptitudinea spațială este o parte a raționamentului general. Pentru o imagine mai largă, încearcă testul IQ, care include și sarcini spațiale, sau citește ce măsoară un test IQ online și cum funcționează.