GSES vs Rosenberg — autoeficacitate sau stimă de sine?
GSES (Schwarzer și Jerusalem, 1995) măsoară autoeficacitatea generală — convingerea că poți face față situațiilor dificile și îți poți atinge obiectivele. Se concentrează pe capacitatea de a acționa — încrederea în propria abilitate de a face ceva. 10 itemi, scală 1–4.
Scala Rosenberg a stimei de sine (RSES, 1965) măsoară stima de sine globală — sentimentul general al valorii tale ca persoană, independent de orice abilitate anume. 10 itemi, la noi pe o scală 1–5.
Diferența principală: poți avea stimă de sine ridicată și autoeficacitate scăzută („Sunt un om valoros, dar nu cred că pot face față acestei situații”). Și invers — autoeficacitate ridicată cu stimă de sine scăzută („Pot duce la bun sfârșit sarcina asta, dar mă simt un impostor”). În practică, corelează la ~0,6 — sunt înrudite, dar nu identice.
GSES este mai operațională (prezice perseverența, asumarea riscurilor, motivația de a schimba ceva). Rosenberg este mai existențială (prezice starea de bine, satisfacția, vulnerabilitatea la depresie).
Când să-l folosești: Scala autoeficacității generale — GSES (10 itemi)
- Vrei să afli dacă ai încredere că poți face față provocărilor
- Treci printr-o schimbare mare și îți verifici resursele psihologice
- Te interesează motivația și perseverența, nu doar starea de bine în general
Când să-l folosești: Scala stimei de sine Rosenberg (RSES)
- Te întrebi care e valoarea ta generală ca persoană
- Succesele nu par să-ți schimbe sentimentul profund al propriei valori
- Te interesează starea de bine generală și riscul de depresie
Nu ești sigur/ă? Fă ambele teste!