Anxietatea socială și Mini-SPIN: ce pot și ce nu pot spune trei întrebări

Primești o invitație la o ieșire cu ocazia zilei de naștere a unui coleg. Cu zile înainte, îți imaginezi momentul în care nu mai ai nimic de spus și toată lumea observă. În final trimiți un mesaj că ți-a intervenit ceva. Cei mai mulți oameni cunosc o versiune mai blândă a acestei situații. Pentru unii, aceeași teamă decide la ce joburi aplică și cât de des își văd prietenii.

Trei întrebări dintr-o scală mai lungă

În 2000, Kathryn Connor, Jonathan Davidson și colegii lor au publicat Social Phobia Inventory (SPIN), un chestionar cu 17 itemi despre teama de situațiile sociale și evitarea lor. Un an mai târziu, același grup a ales trei dintre itemi ca instrument rapid de screening și l-a numit Mini-SPIN.

Testul nostru de screening pentru anxietate socială (Mini-SPIN) folosește acești trei itemi:

• „Teama de a mă face de rușine mă face să evit să fac anumite lucruri sau să vorbesc cu oamenii.”
• „Evit activitățile în care sunt în centrul atenției.”
• „Să mă fac de rușine sau să par prost/proastă se numără printre cele mai mari temeri ale mele.”

Răspunzi la fiecare cu o opțiune de la „Deloc” la „Extrem de mult”, punctată de la 0 la 4, așa că totalul merge de la 0 la 12. Originalul întreabă cât te-a deranjat fiecare problemă în ultima săptămână. Versiunea noastră arată afirmațiile fără acest interval de timp.

Ce înseamnă un scor de 6 sau mai mult

Connor și colegii săi au constatat că un total de 6 sau mai mult îi separa în majoritatea cazurilor pe oamenii cu tulburare de anxietate socială generalizată de cei fără ea. Noi folosim același prag. Un scor la sau peste prag înseamnă că anxietatea socială e posibilă și merită o privire mai atentă. Nu înseamnă că ai o tulburare. Un instrument de screening doar semnalează o posibilă problemă. Doar un medic sau un psiholog care te întreabă despre istoria ta, de cât timp durează asta și cât de mult te încurcă poate pune un diagnostic.

Nici un scor sub 6 nu exclude nimic. Trei întrebări acoperă teama de a te face de rușine și evitarea, și nimic altceva. Dacă situațiile sociale te costă mult și scorul a ieșit scăzut, ia-ți în serios propria experiență.

Timiditate sau anxietate socială

Timiditatea ține de temperament. Mulți oameni timizi se simt stânjeniți în primele minute cu necunoscuți și apoi se relaxează. Tulburarea de anxietate socială, așa cum o descriu manualele de diagnostic, este o teamă intensă de a fi judecat, care durează luni de zile. Oamenii evită situațiile de care se tem sau trec prin ele cu o suferință puternică, iar munca, studiile sau relațiile au de suferit.

Este frecventă. În 2005, Ronald Kessler și colegii săi au estimat, pe baza unui mare sondaj din SUA, că aproximativ un adult din opt îndeplinește la un moment dat în viață criteriile pentru tulburarea de anxietate socială.

În 1995, David Clark și Adrian Wells au descris cum se autoîntreține teama. Într-o situație de care persoana se teme, atenția se întoarce spre interior, spre felul în care pare celorlalți. Oamenii folosesc și comportamente de siguranță, cum ar fi să repete frazele în gând, să evite contactul vizual sau să țină paharul cu ambele mâini ca să nu vadă nimeni că le tremură. Acestea fac momentul să pară suportabil. Tot ele împiedică persoana să afle că judecata de care se teme de multe ori nici nu vine.

Când să vorbești cu cineva

Ia în calcul o discuție cu un medic sau un psiholog dacă scorul tău e 6 sau mai mult. Același lucru e valabil dacă teama de a te face de rușine te-a făcut să renunți la un job, la studii sau la relații pe care ți le doreai, ori dacă te bazezi pe alcool ca să treci prin evenimentele sociale. Există tratamente consacrate. În 2013, Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire din Marea Britanie (NICE) a recomandat terapia cognitiv-comportamentală individuală ca primă opțiune oferită adulților cu tulburare de anxietate socială.

Anxietatea socială vine adesea împreună cu alte griji. Scala de anxietate GAD-7 face screening pentru anxietatea generalizată, iar articolul despre anxietatea generalizată și GAD-7 explică ce măsoară această scală. Dacă dificultatea ta ține mai puțin de teamă și mai mult de faptul că nu știi ce să spui, testul de abilități sociale privește această latură.