Satisfacția față de viață: cum te pune SWLS să-ți judeci viața după propriile standarde

Întreabă doi oameni cum le merge viața și s-ar putea să-ți răspundă despre lucruri diferite. Unul se gândește la un job stabil și la destui bani. Celălalt se gândește la prieteni sau la cartea pe care n-a terminat-o niciodată de scris. Niciun răspuns nu e greșit. În 1985, Ed Diener, Robert Emmons, Randy Larsen și Sharon Griffin au construit un chestionar în jurul acestui fapt: te lasă pe tine să decizi ce contează.

Scala satisfacției față de viață (SWLS) creată de ei are cinci afirmații scurte și a devenit una dintre cele mai folosite măsuri ale stării de bine în cercetare. Testul nostru Satisfacția față de viață (SWLS) folosește aceleași cinci afirmații.

Cinci afirmații, nicio listă de domenii

Printre itemi se numără „În cele mai multe privințe, viața mea este aproape de idealul meu”, „Sunt mulțumit/ă de viața mea” și „Dacă mi-aș putea trăi viața din nou, n-aș schimba aproape nimic”. Ceilalți doi întreabă dacă condițiile vieții tale sunt excelente și dacă ai obținut până acum lucrurile importante pe care ți le dorești. Răspunzi la fiecare pe o scală de șapte puncte, de la Total în dezacord la Total de acord, în același format ca originalul. Niciun item nu se scorează invers și toți cinci contribuie la un singur scor.

Scala nu menționează niciodată sănătatea, munca, banii sau relațiile. Multe măsuri mai vechi adunau satisfacția din astfel de domenii, ceea ce presupune că toată lumea le acordă aceeași greutate. Echipa lui Diener a urmat o definiție dată de Doh Chull Shin și Dan Johnson (1978): satisfacția față de viață este o judecată de ansamblu asupra propriei vieți, după criterii pe care le alegi tu. Dacă munca nu contează prea mult pentru tine, un job plictisitor îți trage scorul în jos doar atât cât îl lași tu.

O judecată, nu o dispoziție

Satisfacția față de viață este latura cognitivă a stării de bine. Fericirea în sensul de zi cu zi ține mai mult de cât de des te simți bine. Cele două merg de obicei împreună, dar nu întotdeauna. În 2010, Daniel Kahneman și Angus Deaton au analizat răspunsurile dintr-un mare sondaj Gallup din SUA. Evaluările pe care oamenii le făceau asupra vieții lor continuau să crească odată cu venitul, în timp ce emoțiile de zi cu zi se stabilizau. Studiile ulterioare au dezbătut unde anume apare această stabilizare, dar diferența dintre a-ți judeca viața și a te simți bine în ea a rezistat.

Dacă întrebarea ta ține mai mult de dispoziție decât de standarde, citește articolul nostru despre Scala fericirii subiective, care le compară pe cele două.

De ce o zi însorită îți poate schimba răspunsul

E greu să-ți judeci întreaga viață, așa că oamenii folosesc scurtături, iar dispoziția de moment e una dintre ele. În 1983, Norbert Schwarz și Gerald Clore au sunat oameni în zile însorite și în zile ploioase. Cei sunați în zilele însorite au raportat o satisfacție față de viață mai mare. Când intervievatorul pomenea mai întâi de vreme, diferența dispărea, pentru că oamenii își puneau atunci deoparte dispoziția ca sursă de informație.

Așadar, fă testul într-o zi obișnuită. Dacă l-ai făcut imediat după o veste foarte bună sau foarte proastă, refă-l peste câteva săptămâni și compară.

Cum să-ți citești scorul

Un scor ridicat înseamnă că, după propriile tale standarde, viața ta merge bine. Nu înseamnă că viața ta e ușoară. Nici un scor scăzut nu înseamnă că e ceva în neregulă cu tine. Mai des, el indică o distanță între ce îți dorești și ce ai, iar afirmația cu care ai fost cel mai puțin de acord arată unde se află această distanță. Un acord slab cu „În cele mai multe privințe, viața mea este aproape de idealul meu” spune altceva decât un răspuns scăzut despre condițiile vieții tale, care pot depinde de lucruri aflate în afara controlului tău.

SWLS nu este un instrument de screening pentru depresie. Dacă un scor scăzut vine împreună cu săptămâni de dispoziție proastă, somn slab sau pierderea interesului, fă testul de depresie PHQ-9 și ia în calcul o discuție cu un medic sau un psiholog.

Dacă răspunsurile tale te-au făcut să te întrebi care sunt de fapt standardele tale, încearcă testul Scopul în viață sau citește cum să-ți descoperi valorile de bază.