Scala fericirii subiective: ce pot spune patru întrebări despre fericirea ta

„Ești o persoană fericită?” sună ca o întrebare fără un răspuns bun. Fericită azi, anul acesta, în comparație cu cine? În 1999, psihologele Sonja Lyubomirsky și Heidi Lepper au publicat un răspuns scurt la această problemă: patru întrebări despre nivelul tău general de fericire ca persoană, nu despre cum te simți în după-amiaza asta.

Scala fericirii subiective (SHS) creată de ele a devenit una dintre cele mai folosite măsuri ale fericirii în cercetare, mai ales pentru că este scurtă și rezistă bine la verificări. Testul nostru Scala fericirii subiective se bazează pe ea.

Ce întreabă cele patru întrebări

Doi itemi îți cer să te evaluezi direct: în general, te consideri o persoană fericită și te consideri o persoană mai fericită decât majoritatea celor de vârsta ta? Ceilalți doi descriu un tip de persoană și te întreabă cât de bine ți se potrivește descrierea. Unul descrie oameni care se bucură de viață indiferent de ce se întâmplă. Celălalt descrie oameni care nu sunt deprimați, dar nu par niciodată atât de fericiți cât ar putea fi. Acest ultim item se scorează invers.

Scorul tău este media celor patru răspunsuri, de la 1 la 7. În scala originală, fiecare întrebare are propriile etichete de răspuns. Noi folosim pentru toate patru o singură scală de la acord la dezacord, o adaptare care păstrează conținutul, dar schimbă formatul, așa că numărul tău s-ar putea să nu corespundă exact normelor publicate.

Subiectiv înseamnă judecata ta

SHS nu numără evenimentele bune, venitul sau sănătatea. Te întreabă care e părerea ta generală despre propria fericire. Două persoane cu vieți foarte asemănătoare pot avea scoruri foarte diferite, pentru că scala măsoară cum îți trăiești viața, nu cum arată ea din afară.

Nu este același lucru nici cu satisfacția față de viață. Satisfacția este o judecată despre cât de bine corespunde viața ta standardelor tale, iar Scala satisfacției față de viață măsoară exact asta. Circumstanțele tale te pot mulțumi fără ca tu să te simți o persoană fericită, sau invers.

Poți deveni o persoană mai fericită?

Fericirea este parțial stabilă. Studiile pe gemeni arată că o parte considerabilă din diferențele dintre oameni în privința stării de bine este legată de gene, iar mulți oameni revin cam la nivelul lor obișnuit la ceva timp după evenimente bune sau rele.

O diagramă populară spune că 50% din fericire vine din gene, 10% din circumstanțe și 40% din ceea ce faci. Provine dintr-un articol din 2005 semnat de Lyubomirsky și colegii ei. Într-un articol din 2020, Nicholas Brown și Julia Rohrer au arătat că datele nu pot susține aceste procente exacte, iar autorii s-au distanțat de ele între timp. Ce rămâne susținut este mai modest: obiceiurile deliberate, cum ar fi contactul regulat cu oameni care îți plac sau observarea lucrurilor care au mers bine, pot crește starea de bine pentru unii oameni, dar efectele sunt de obicei mici și depind de persoană.

Când un scor scăzut este un semnal

Un scor SHS scăzut nu înseamnă depresie. Scala a fost construită pentru populația generală și nu spune nimic despre simptomele clinice. Dar dacă un scor scăzut vine împreună cu săptămâni de dispoziție proastă, pierderea interesului sau probleme cu somnul, fă un test de screening, cum ar fi testul de depresie PHQ-9, și ia în calcul o discuție cu un medic sau un psiholog.

Pentru o imagine mai largă despre cum te-ai simțit în ultimele două săptămâni, citește despre indicele de stare de bine WHO-5, iar dacă întrebarea din spatele scorului tău ține mai mult de sens decât de dispoziție, încearcă testul Scopul în viață.