Anxietatea de examen: de ce ți se golește mintea când știi materia

Ai învățat, știi materia, iar cu o seară înainte ai fi putut s-o explici unui prieten. Apoi te așezi, citești prima întrebare și nu-ți vine nimic în minte. La o oră după examen, răspunsurile revin.

Tiparul acesta are un nume. Anxietatea de examen înseamnă frică și tensiune legate de evaluare, suficient de puternice încât să te împiedice să arăți ce știi. Apare la examenele de la școală, la proba pentru permisul de conducere, la interviurile de angajare și la evaluările de performanță.

Îngrijorarea și corpul

În 1967, Robert Liebert și Larry Morris au împărțit anxietatea de examen în două părți. Îngrijorarea este latura gândurilor: ce se întâmplă dacă pic, ce vor zice oamenii, toți ceilalți par să găsească asta ușor. Emoționalitatea este latura corpului: inima care bate repede, palmele transpirate, stomacul strâns. În 1988, Ray Hembree a reunit cercetările despre anxietatea de examen și a constatat că îngrijorarea era mai strâns legată de rezultate mai slabe decât reacțiile corporale.

Irwin Sarason a dus ideea mai departe. Într-un articol din 1984 despre reacțiile la teste, a descris patru componente: îngrijorarea, tensiunea, simptomele corporale și gândurile care n-au nicio legătură cu testul. Ideea lui centrală a fost interferența cognitivă. Gândurile îngrijorate ocupă atenția necesară pentru întrebări, așa că cineva poate ști răspunsul și totuși să nu ajungă la el.

Ce întreabă testul nostru

Testul nostru de anxietate de examen are 10 afirmații scrise de noi, pornind de la componentele lui Sarason. Este un instrument de autoreflecție, nu un chestionar validat, și nu pune niciun diagnostic. Evaluezi fiecare afirmație pe o scală în cinci trepte, de la „total în dezacord” la „total de acord”, iar răspunsurile se adună într-un singur scor.

Afirmațiile urmăresc tot ciclul din jurul unui examen. Înainte: „Dorm mai prost înaintea unei evaluări importante.” În timpul lui: „În timpul examenului mă gândesc la ce se întâmplă dacă pic, în loc să mă gândesc la subiecte” și „Mi se golește mintea, deși știu bine materia.” După: „După ce predau lucrarea, tot analizez greșelile pe care s-ar putea să le fi făcut.” O afirmație întreabă dacă eviți cu totul evaluările, iar alta dacă tratezi un rezultat ca pe o judecată a valorii tale ca om.

Ce a ajutat în studii

În 2011, Gerardo Ramirez și Sian Beilock le-au dat unor studenți un test de matematică în condiții de presiune mare. Înainte de test, unii dintre ei au scris liber timp de zece minute despre grijile lor legate de el. Printre studenții cu teamă de teste, cei care au scris s-au descurcat mai bine decât cei care au stat în liniște. Explicația autorilor se potrivește cu ideea lui Sarason: scrierea grijilor pe hârtie a eliberat atenția pe care o ocupa îngrijorarea.

În 2010, Jeremy Jamieson și colegii săi au lucrat cu studenți care se pregăteau pentru GRE, un examen american de admitere la studii postuniversitare. Unora li s-a spus că bătăile rapide ale inimii înaintea unui test pot ajuta performanța. Acești studenți au obținut scoruri mai mari la întrebările de matematică decât cei care nu primiseră un astfel de mesaj. O inimă care bate tare e mai ușor de suportat când o interpretezi ca energie, nu ca avertisment.

Pregătirea contează în continuare. Exersarea în condiții asemănătoare cu cele de examen (un cronometru, fără notițe, un birou în loc de canapea) face ca situația reală să pară mai puțin nouă.

Cum îți citești scorul

Un scor mare înseamnă că examenele te costă mai mult decât materia. Nu spune nimic despre abilitățile tale. Uită-te la afirmațiile cu care ai fost cel mai mult de acord. Dacă ies în evidență cele despre corp, merită să încerci respirația lentă și exersarea contra cronometru. Dacă ies în evidență cele despre îngrijorare, să-ți scrii grijile înainte de examen te costă zece minute.

Dacă anxietatea apare și în afara examenelor, te împiedică să dai testele de care ai nevoie sau vine cu săptămâni de somn prost, vorbește cu un medic, un psiholog sau un consilier școlar ori universitar. Testul de anxietate GAD-7 este un screening scurt pentru anxietatea mai generală, iar ghidul despre cum să faci față anxietății adună tehnici practice. Pentru presiunea de zi cu zi, încearcă Scala stresului perceput.