Gelozia în relație: când un sentiment normal devine o problemă

La o petrecere, partenerul sau partenera ta râde puțin prea mult la gluma unui străin. Pentru o clipă simți o înțepătură. Pe drumul spre casă sentimentul dispare sau se transformă în întrebări, o căutare prin rețelele sociale ale persoanei iubite și o seară rece. Ambele reacții se numesc gelozie, dar au efecte foarte diferite asupra unei relații.

Testul nostru de gelozie în relație întreabă cât de des apare al doilea tip de reacție. Este un instrument educativ și nu reprezintă un diagnostic.

Trei componente ale geloziei

În 1989, psihologii Susan Pfeiffer și Paul Wong au propus ideea că gelozia are trei componente și au construit un chestionar, Multidimensional Jealousy Scale, ca să le măsoare separat.

Gelozia emoțională este sentimentul în sine: neliniște, durere sau furie când un rival pare să se apropie. Gelozia cognitivă înseamnă gânduri suspicioase, cum ar fi să te întrebi dacă persoana iubită e interesată de altcineva sau să-ți imaginezi scene care nu s-au petrecut. Gelozia comportamentală este ce faci în legătură cu asta, de exemplu să verifici mesaje, să întrebi unde a fost persoana iubită sau să apari pe neașteptate.

Pfeiffer și Wong considerau reacția emoțională la o amenințare reală ca fiind obișnuită și de înțeles. Gândurile suspicioase și verificările, care pot apărea fără nicio amenințare, erau componentele pe care le legau de problemele din relație. Așa că, atunci când îți privești propria gelozie, ce gândești și ce faci după înțepătură spune mai mult decât faptul că o simți.

Ce întreabă testul nostru

Cele 10 afirmații le-am scris noi, pe baza celor trei componente ale lui Pfeiffer și Wong, așa că este un instrument de autoreflecție, nu un chestionar validat. Pentru fiecare afirmație alegi cât de des se întâmplă, de la niciodată, prin rareori, uneori și des, până la aproape întotdeauna. Toate răspunsurile intră într-un singur scor de gelozie.

Afirmațiile acoperă toate cele trei componente. „Mă întreb dacă partenerul meu / partenera mea e interesat/ă de altcineva” se referă la gânduri. „Simt o împunsătură de neliniște când partenerul/partenera râde cu cineva atrăgător” se referă la sentimente. „Analizez cu cine vorbește partenerul/partenera, ale cui postări apreciază și pe cine urmărește” se referă la comportament. Altele întreabă despre comparația cu foștii parteneri ai persoanei iubite și despre nevoia de asigurări frecvente.

Când gelozia devine o problemă

Un scor scăzut sau mediu înseamnă de obicei că gelozia apare din când în când și trece. Un scor ridicat înseamnă că gândurile suspicioase, verificările sau nevoia de asigurări apar des. Scorul descrie răspunsurile tale și nu îți poate spune dacă îngrijorările tale legate de o anumită persoană sunt întemeiate.

Gelozia merită privită mai atent când îți ia mult timp, când verifici persoana iubită deși nu ai niciun motiv sau când a stricat deja multe momente bune. Crește adesea din nesiguranța față de tine sau din experiențe anterioare în care cineva te-a dezamăgit, iar testul stilului de atașament poate arăta dacă teama de abandon joacă un rol.

Ia în calcul o discuție cu un psiholog sau un terapeut de cuplu dacă gelozia duce mereu la certuri, dacă nu te poți opri din verificat sau dacă vine împreună cu anxietate constantă sau dispoziție proastă. Același lucru e valabil dacă ești de cealaltă parte. Când gelozia partenerului sau a partenerei se transformă în control, cum ar fi cereri de parole, limite privind persoanele pe care ai voie să le vezi sau amenințări, este o problemă de siguranță pentru tine și ar trebui să vorbești cu cineva în care ai încredere sau cu un specialist.

Ca să citești mai mult despre cum legăturile timpurii modelează relațiile adulte, vezi articolul despre cum îți influențează stilul de atașament relațiile. Dacă încrederea e problema în relația ta, încearcă testul de încredere în relație și citește despre cum recunoști relațiile toxice.